Scolastica a avut o foarte mare si pozitiva implicare in ideile economice fundamentale, implicandu-se astfel in urmatoarele domenii:
- Proprietate privata - in conceptia scolasticilor, proprietatea privata este legitima, dar nu absoluta. In sensul ca, conform lui Thoma d'Aquino, proprietatea privata nu este impusa de dreptul natural ci este conforma cu acesta. Dat fiind faptul ca bunurile pamantesti au fost create spre a fi folosite, singura solutie logica este apropierea privata, proprietarul avand nu numai drepturi, ci si obligatii, astfel respingand caracterul egoist. Proprietatea privata nu condamna bogatia, ci permite imbogatirea cu prudenta si moderatie. Conceptiile scolasticilor sunt sustinute de ideea solidaritatii crestine, intr-o lume sociala in care fiecare isi avea locul sau cu drepturile si obligatiile corespunzatoare.
- Munca si diviziunea muncii - spre deosebire de antici care respingeau munca manuala, scolasticii sustin ideea de dubla inobilare prin munca: munca il inobileaza pe om pentru ca este impusa de Dumnezeu; munca are un scop nobil, ajuta la dezvoltarea morala si fizica a individului.
- Pretul just - acel pret care permitea producatorului sa traiasca acceptabil din produsul activitatii sale si care impiedica jefuirea consumatorului. Bineinteles ca nu putem exclude si interventia statului in fixarea pretului just.
- Salariul just - problema remunerarii este abordata tot din perspectiva morala; scolasticii proclama o lege etica conform careia persoana care excercita munca trebuia sa primeasca o suma echivalenta unui trai decent, atat ei cat si familiei sale. De asemenea ideile conform carora conditiile de munca trebuiau sa ramana umane, erau inspirate din conceptiile potrivit carora persoana care exercita munca nu este o unealta sau un animal de povara.
- Legitimitatea imprumutului cu dobanda - scoalsticii au criticat formal dobanda; interzicerea imprumutului cu dobanda fiind consacrata in cea mai mare parte a legislatiei civile.
- Schimbul si moneda - d.p.d.v economic, unele actiuni erau acceptate dar nu si tolerate (de exp: revanzarea unui produs fara a i se aduce modificari), iar altele erau considerate benefice (de ex: deplasarea unor bunuri in alte locuri crestea utilitatea lor)
- Populatia - scolasticii insistau asupra beneficiilor unei populatii numeroase
- Statul si guvernarea - scolasticii considerau interventia statului drept normala si oportuna. Persoana nu era subordonata statului, dar puterea publica putea sa stabileasca preturile si sa interzica dobanda, sa organizeze societatea atribuind fiecaruia drepturile si obligatiile corespunzatoare
