Pensii speciale parlamentarilor

 

Cand aud "specii speciale" ma gandesc la sarmanii oameni care au un handicap si chiar au nevoie de o astfel de suma financiara, se incadreaza si parlamentarii in aceeasi categorie?

Pentru a intelege, trebuie sa stim cum decurg lucrurile. Parlamentul in Romania este bicameral si este format din Senat si Camera deputatilor, in total 451 de persoane, plus 18 locuri destinate reprezentantilor minoritatilor nationale. Parlamentul propune legi si le adopta, dupa care le trimite presedintelui pentru promulgare sau retrimiterea lor pentru modificari. 

Mai pe romaneste, membrii parlamentului conduc tara, mai ales cu un presedinte "turist".

Revenind la subiect, legea pensiilor suna cam asa: un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei. La votarea ei, au fost 300 voturi pentru si 1 vot impotriva. Superb :)

Nu e frumos sa iti dai singur pensie? Cui nu i-ar place sa isi dea singur salariu? Sa vedem cine o sa le plateasca lor pensiile :)

Partea cea mai intriganta este aceea ca, o persoana cu pretentii de intrare in parlament nu este chiar un "sarantoc". Detalii aici: http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_212414/Cum-se-poate-ajunge-parlamentar.html

Am ramas fara putere de concluzie.. in Romania secolului 21 nu vorbim despre "libertare" ci despre "toleranta", poveste inca de prin secolul 18.

Scolastica - evul mediu

Cand auzi prima data cuvantul "scolastic" te gandesti ca provine de la cuvantul "scoala". Chiar asa si este, doar ca cu totul alt inteles. "Scolastica" provine de la cuvantul latin "schola", semnificand o miscare a filosofiei si teologiei din evul mediu de a explica din punct de vedere rational fenomenele supranaturale.
Interesul principal al scolasticilor era de a explica fenomele deja petrecute, nu de a descoperi unele noi. Acesti aveau un mod abstract, din punctul meu de vedere, de a analiza aceste fenomene. In sensul ca: daca concluziile (ratiunie vs divinitate) erau contradictorii, ori era o ratiune gresita, ori se acorda prioritate divinitatii. Acest lucru este principala diferenta intre aceasta perioada si cea a renasterii.
In momentul in care scolastica ajunge la un prag de dezvoltare ampla, reprezentantii ei reusesc formarea unui echilibru intre ratiune si credinta, sau reusesc sa puna ratiunea intr-un punct aproape mort.
Este foarte interesant faptul ca, desi reprezentantii ei erau profesori ai unei universitati medievale si se bazau pe scrierile vechilor filozofi precum Aristotel, dezbaterile dintre ei devin un dialog public, iar fiecare dintre profesori era obligat o data pe an sa sustina o discutie pe o anumita tema in fata intregului grup profesoral si a studentilor si sa raspunda la intrebarile critice. Acest lucru ajunge in secolul 18 la un nivel mult mai dezvoltat, continutul temelor ajunge in defavoarea subtilitatilor si nuantelor formale.

 

Nu trebuie sa uitam perioada in care se localizeaza curentul, si anume evul medie, perioada dintre antichitate si epoca moderna. Facand referire strict la viata din perioada respectiva, putem vorbii despre invazii si crestinism.
Invaziile au fost considerate un fapt negativ de nivelare in jos a civilizatiei , atat prin calitatea vietii cat si prin modificarile de ordin economic, readucand in prim plan economia centralizat-agricola in detrimentul celei urbane care era mestesugareasca si de schimb.
Pe fundalul unei vieti cotidiene, foarte dificile, biserica a fost institutia care a salvat mostenirea culturala a antichitatii avand sursele materiale si intitutionale pentru a face acest lucru.