Scoala de gandire economica clasica

Principiile programului de certare al scolii clasice s-au cristalizat in a 2-a parte a secolului 18, pe fundamentele fiziocrate, cu reprezentati in deosebi din Marea Britanie si Franta. 

Programul de cercetare al acestei scoli se baza pe o evolutie de la administrarea resurselor catre imbogatire, buna stare si avutie.

Ganditorii clasici au promovat trei factori de productie: natura, munca si capitalul. Acestia au fost adeptii teoriei obiective a valorii (teoria valorii in munca) si rar ai teoriei subiective (teoria utilitatii marginale).
Ca si fiziocratii, mergeau pe principiul laisser-faire, laisser passer, libertatea individuala(libera initiativa, libertatea contractuala, libera concurenta).
Non-interventia statului in viata economica: Economistii abordau o atitudine libera fata de piata si stat. Astfel, individul general este ghidat de comert, de prodecele de productie, de formarea preturilor si de interesul personal.
Clasicii sunt adeptii statului minimal,  ceea ce inseamna ca statul trebuie sa isi indeplineasca doar functiile principale(ordinea publica, educatia, apararea nationala etc.)
Principalul calauzitor a fost economisirea. Ideea de baza a scolii clasice, pe care o aduce si o preia de la fiziocrati este autoreglarea economiei.
Ca metoda, scoala clasica, a avut observatia si analiza logica, nu abstractizata.
Scoala clasica a fost adepta unei teorii obiective a valorii, bazate pe cantitatea de munca disponibila pentru obtinerea unui produs. Utilitatea unui produs fiind data de raritate (efortul depus pentru a obtine acel produs).
Gandirea economica clasica a aparut si s-a dezvoltat in acelas timp cu capitalismul modern si societatea industriala. Anul 1776 (avutia natiunilor) este asociat cu data aparitiei stiintei economice, iar Adam Smith a fost proclamat de posteritate "parintele stiintei economice".

Thomas Gresham si John Law

Originea, anii de trai si lucruri asemanatoare se gasesc pe orice motor de cautare, deci vom avea in vedere contributia lor la gandirea economica.

Legea lui Gresham
Regula formulata de economistul englez suna cam asa: atunci cand doua monede circula concomitent pe o piata, lumea o va considera pe una buna iar pe cealalta rea. Cu alte cuvinte, moneda rea alunga din circulatie moneda buna.
Intr-un sistem monetar bimetalist, fiecare dintre cele doua monede are la baza un metal (aur/argint). Intre cele doua exista un raport legal prin care s-a stabilit valoarea uneia fata de cealalta. Autoritatea introducand un curs de schimb fix, numit paritate, intre cele doua metale.
Legea lui Gresham opera atunci cand statul impunea o valoare superioara argintului fata de valoarea aurului din alte tari, astfel din circulatia monetara vor disparea monezile de aur, economistii vor face tranzactii doar cu monede din argint.
Statul , supraevaluand argintul in raport cu aurul, a produs "moneda rea", cauzand disparitia monezilor din aur.

Biletele lui John Law
Economistul scotian a fost primul care a introdus biletele de banca in Franta. Acesta a venit cu o reforma, conform careia se propunea o banca centrala ca agentie producatoare de bani (bancnote, preferabil aur si argint). Aceasta a fost acceptata in momentul in care Franta avea datorii de 3.5 miliarde de livre. Sistemul lui Law a fost acceptat imediat, banca cunoscand un succes rapid. Insa nu avea sa dureze prea mult, la criza economica din 1720, sistemul lui Law se prabuseste.
John Law sustinea ca banii sunt numai un intrument de schimb si ca ei nu constituie bogatia nationala. Adevarata bogatie nationala, in opinia sa, era comertul.

Gresham                                                                      Law
                                                    

Scoala de la Salamanca

Din grupul "scoli de gandire economice", discutam despre "scoala de la Salamanca".
Scoala de la Salamanca a aparut in Spania, pe fondul propagarii renasterii si al schimbarilor induse de reforma, avandu-l ca principal exponent pe Francisco de Vitoria.
Scoala de la Salamanca nu a dezvoltat o doctrina economica propriu-sa. Dar are totusi particularitatii ei:

• Libertatea de actiune: atunci cand se afla la Paris, Francisco de Vitoria, a vorbit cu negustorii din Anvers despre libertatea morala  imbogatirii din comert, termen intalnit astazi ca libera initiativa
• Afacerile: Francisco de Vitoria a incercat sa inlocuiasca vechea conceptie medievala care condamna actiunea economica
• Libera circulatie a persoanelor, bunurilor si ideilor a dus la o cunoastere reciproca a oamenilor
• Proprietatea: aceasta nu trebuia condamnata, ea aparea ca o institutie neutra moral 
• Banii, valoare si pretul:  s-a constata ca metalele pretioase aveau o valoare mult mai mare comparativ cu tarile in care acestea erau din abundenta
• Creditul cu dobanda: era considerat imoral, necesar doar in situatii exceptionale

Diego Covarrubis y Levya sustinea ca proprietarii aveau nu numai dreptul de proprietate asupra bunurilor, ci si a tuturor beneficiilor ce decurgeau din ele. Acesta, impreuna cu Luis de Molina au elaborat o teorie potrivit careia, utilitatea unui bun difera de la o persoana la alta, in timp ce pretul just se formeaza liber pe piata, excluzand monopolul sau interventia guvernului.

Teoria valorii-raritatea:
      „În ţinuturile unde există penurie mare de bani, toate celelalte lucruri care sunt de vânzare, chiar şi mâna de lucru, se dau pe mai puţini bani decât acolo unde există abundenţă de bani; de pildă, experienţa ne arată că în Franţa, unde sunt bani mai puţini decât în Spania, pâinea, vinul, pânzeturile şi mâna de lucru costă mult mai puţin; şi chiar în Spania, pe vremuri, când erau mai puţini bani, lucrurile de vânzare şi mâna de lucru se dădeau pe mult mai puţin decât după ce Indiile au fost descoperite şi au acoperit Spania cu aur şi argint. Cauza acestora este că moneda valorează mai mult când şi unde este puţină, decât atunci când şi acolo unde este abundentă.”

Scolastica - implicare economica

Deja am vorbit intr-o postare anterioara despre etimologia termenului si rolul sau in timpul liber.
Scolastica a avut o foarte mare si pozitiva implicare in ideile economice fundamentale, implicandu-se astfel in urmatoarele domenii:

1. Proprietate privata - in conceptia scolasticilor, proprietatea privata este legitima, dar nu absoluta. In sensul ca, conform lui Thoma d'Aquino, proprietatea privata nu este impusa de dreptul natural ci este conforma cu acesta. Dat fiind faptul ca bunurile pamantesti au fost create spre a fi folosite, singura solutie logica este apropierea privata, proprietarul avand nu numai drepturi, ci si obligatii, astfel respingand caracterul egoist. Proprietatea privata nu condamna bogatia, ci permite imbogatirea cu prudenta si moderatie. Conceptiile scolasticilor sunt sustinute de ideea solidaritatii crestine, intr-o lume sociala in care fiecare isi avea locul sau cu drepturile si obligatiile corespunzatoare.

Drumul catre servitute - analiza scurta si parere personala

 

“Drumul catre servitute” a aparut in 1944 si a reprezentat inceputul unei lungi perioade in care interesul lui Friedrich A. Hayek pentru analiza economica s-a combinat cu studii constitutionale, cu o ampla perspective asupra istoriei, a vietii sociale.

Doctor in economie si drept, Hayek isi exprima incertitudinea in redactarea cartii, fiind criticat chiar de unii filozofi, bineinteles in necunostinta de cauza. Concluzia lui Hayek la peste 30 de ani de la redactarea cartii este una pozitiva, acesta nu regreta ca si-a pus pe planul doi studiul economic in perioada in care a redactarii ei.